Direcția fibrei și rezistența structurală

Lemnul e incredibil de rezistent în lungul fibrei și surprinzător de slab de-a curmezișul ei. La un obiect lung și zvelt, cum e un dildo, direcția fibrei decide dacă piesa va rezista. Dintre toate verificările pe care le facem, aceasta e cea care are loc înainte ca strungul să fie măcar pornit.

Fibra longitudinală e regula

Orientăm fiecare semifabricat astfel încât fibra să meargă paralel cu lungimea piesei. Așa fibrele merg continuu de la bază până la vârf, ca un mănunchi de paie, iar tija poate prelua solicitări la încovoiere fără un plan slab.

Fibra scurtă și fibra deviată

Dacă fibra trece în diagonală prin piesă (ceea ce se numește fibră deviată), unele fibre pornesc dintr-o parte a tijei și ies prin cealaltă pe o distanță scurtă. Asta creează fibră scurtă: o porțiune în care fibrele nu se leagă pe lungime. Exact acolo se formează o crăpătură, mai ales la un gât îngust sau la baza unei curbe.

Curbele

Modelele curbate, cum e Ember, le strunjim din semifabricate destul de mari încât toată curba să rămână în interiorul fibrei drepte, în loc să tăiem de-a curmezișul fibrelor. Consumă mai mult lemn, dar e singurul fel în care facem o tijă curbată.

Ce verificăm la fiecare semifabricat

• Fisuri: crăpături mici de uscare, adesea ascunse în fibra de capăt.
• Noduri: zone în care fibra se învârte în jurul unei foste ramuri.
• Măduvă: chiar centrul copacului, predispus la despicare.
• Inimă inelară: desprinderea dintre inelele anuale.

Dacă găsim oricare dintre acestea în tijă sau în gât, semifabricatul e respins. Poate deveni altceva în atelierul nostru, dar niciodată un dildo.